Existi, atâta vreme cât ai timp de cheltuit.
Te-ai gândit vreo dată la cum ai putea vizualiza timpul? Avem instrumente de tot felul pentru a-l măsura si contabiliza: ceasuri, orare, liste de obiective, programări, calendare, clepsidre etc. Totuși niciunul dintre aceste lucruri nu rezolvă cerința de mai sus – imaginea timpului.
Te invit sa faci un exercitiu simplu si relevant. Ia un metru de măsurare confecționat din hârtie – găsești un astfel de metru la Ikea – e gratis :). Sau pur și simplu ia o foaie de flipchart și desenează un metru – 100 de cm – pe care mai apoi sa-l decupezi, astfel încât să ai un metru din hârtie pe modelul din imaginea de mai jos.
Te rog parcurge acum următorii pași:
- Rupe metrul la numărul ce reprezintă vârsta pe care o ai acum – îndepărtează partea ruptă, aceasta reprezintă timpul care a trecut, nu mai poate fi recuperat.
- Îndoaie metrul tău la cifra 78 (dacă ești femeie) sau la cifra 71 (dacă ești bărbat) – aceasta este speranța medie de viață. Bineînțeles că poate fi mai mare sau mai mică – sunt lucruri care nu depind exclusiv de noi.
- Uită-te la bucata de hârtie rămasă. – poți vedea cât timp mai ai! – iar acest timp începe acum!
Dupa acest exercitiu, mi-am dat seama că, statistic vorbind, mai am de trăit 31 de ani și 6 luni! Exercitiul poate parea dur, dar pentru mine a fost un răspuns la întrebarea acestui articol. Poate fi văzut timpul? – Ei bine, Da! acum „vedeam” timpul. M-au frapat cifrele clare care reprezintă anii de viață pe care îi mai am.
De ce v-am întrebat cum putem vizualiza timpul?
Pentru ca suntem hipnotizați în fața instrumentului numit “imagine”. Imaginea e în tot și în toate – uneori cumpărăm produse doar pentru felul în care arată. Credem mai degrabă ce vedem, decât ce auzim și ne influențează mai mult ce auzim, decât ce citim. Acesta este motivul pentru care în procesul de învățare / memorare suntem tentați să ne facem scheme vizuale și să repetăm cu voce tare.
Exercițiu demonstrativ: reține fraza de mai jos:
1. – două picioare stă pe trei picioare și mănâncă un picior, vine patru picioare, îi ia un picior, două picioare se enervează, ia trei picioare și lovește peste ultimele două picioare pe patru picioare.
Acum redă pe de rost fără să te mai uiți la material … E destul de greu, nu-i așa?! Și totuși poți reține această frază în 15 secunde. Citește acum fraza numărul 2, dar, în plus, te rog să-ți imaginezi ce este scris între paranteze:
2. două picioare (un om) stă pe trei picioare (un scaun de bar) și mănâncă un picior (un copan de pui), vine patru picioare (un câine), îi ia un picior (copanul de pui), două picioare (omul) se enervează, ia trei picioare (scaunul de bar) și lovește peste ultimele două picioare pe patru picioare (pe câine).
Acum e simplu. Vei vedea că poți reproduce fraza nr. 1 doar gândindu-te la imagini – “traducându-le” mental în codurile logice – două picioare = un om; trei picioare = un scaun de bar; un picior = un copan de pui; patru picioare = un câine.
Aceasta este puterea magică a imaginii. Imaginea este unul dintre cele mai persuasive instrumente în comunicarea umană. E mai ușor de reținut sau de transmis un mesaj dacă adaugăm și o imagine la informația transmisă.
Revenind la timp…
Dacă am vedea scurgerea timpului, dacă l-am percepe vizual, poate că am înțelege mai bine că această resursă funcționează ca un Fond European. Îți este pus la dispoziție, iar dacă îl folosești sau nu, este alegerea ta. Însă, odată trecut, nu mai poate fi recuperat și nici nu se reportează.
Poate că lipsa imaginii timpului ne împiedică să ne atingem obiectivele. Timpul în sine nu poate fi văzut, așa că dacă nu îi vedem trecerea, ne este la îndemână să credem că avem timp suficient. De aceea, un obiectiv stabilit la început de an, care are ca finalitate in luna octombrie, este lăsat pe mai târziu. Chiar dacă obiectivul era împărțit în activități specifice pe fiecare lună. Suntem (doar) în luna martie, așa că ce rost are să ne grăbim? Mai avem timp.
În fond nu avem control asupra timpului. Acesta este dat. Putem, în schimb, să controlam ce facem în timpul pe care-l avem. Dăm întotdeauna moneda timp pentru orice. Fiecare gest, gând, respirație, demers ne costă…timp, pentru a exista cheltuim, în primul rând, timp. Fiecare clipă devine, de fapt, o expresie a existentei. “Gândesc, deci exist”– implicit, cheltuiesc timp. Atâta vreme cât gândirea mea este marcată de cerința de timp, pot crede că existența mea, viata mea este condiționată de timp –deci pot considera în această expresie, că timpul este de fapt viața.
Ai atâta viață cât timp ai, respectiv exiști atâta vreme cât ai timp de cheltuit.
Timpul în sine este o convenție. Împărțim anul în 365 de zile, ziua în 24 de ore, săptămâna în 7 zile etc. Dar, dincolo de această convenție, timpul este viață. Atâta vreme cât sunt în viață, am implicit timp să fac lucrurile care sunt importante pentru mine. Să nu fac lucrurile importante, obiectivele mele, este ca și cum nu mi-aș trăi viața. Fiecare secundă care trece fără să dau viață obiectivelor mele, poate fi considerată un păcat. Păcatul de a pierde timpul.
Nu păcătui! Folosește și înțelege timpul tău – viața ta! Caută să afli care sunt lucrurile importante pentru tine și dă-le timp, dă-le viață! Iar dacă vrei să înveți să-ți organizezi viața și să valorifici la maximum cea mai prețioasă resursă a fiecăruia dintre noi, timpul, te invit la Cursul nostru de Time Management. Este un curs neconventional despre Life Management, de fapt, care pleacă de la aceasă idée, că timpul nu poate fi controlat. Ce poti face este să-și gestionezi acțiunile și prioritățile în mod eficient. Vă aștept cu drag!
Bibliografie:
Ion Chiciudean, Gestionarea imaginii în procesul comunicării, Editura Licorna, 2000
Harvard Business Essentials, Time management. Increase your personal productivity, 2005
Octavian Pantiș, Musai List, Ed. Publica, 2012
